CAPITOLUL I: DISPOZIŢII GENERALE

Secţiunea 1
Denumirea, semnul permanent al partidului, sediul

Art. 1 Denumirea integrală a partidului este Mişcarea ”Iubim România”, iar denumirea prescurtată/acronimul este M.I.R..
Semnul permanent al Mişcării “Iubim România” este reprezentat pe fond alb (White / Alb / #ffffff / #fff – 255 255 255), astfel: conturul României în culoarea violet închis (cod HEX #3f0056 – 63 0 86), bolduit cu violet (Purple/Magenta/ #b400b4 – 180 0 180), având în interior steagul dacic – capul de lup, în culoarea violet închis (cod HEX #3f0056 – 63 0 86) iar sub steagul dacic este înscris acronimul M.I.R., de culoare violet închis (cod HEX #3f0056 – 63 0 86), bolduit cu violet (Purple/Magenta/ #b400b4 – 180 0 180).

Semnul permanent este identic cu semnul electoral
Culorile cu care se identifică partidul sunt sunt alb (White / Alb / #ffffff / #fff – 255 255 255), violet închis (cod HEX #3f0056 – 63 0 86), bolduit cu violet (Purple/Magenta/ #b400b4 – 180 0 180).

 

Consiliul Naţional poate modifica între Congrese, semnul permanent şi semnul electoral, în condiţiile legii.
Sediul central al partidului este în Jud. Ilfov, str. Fermei, nr.17, Popeşti-Leordeni.

Adresa sediului central al M.I.R. poate fi schimbată prin hotărârea Consiliului Naţional.

Art. 2 Partidul Mişcarea ”Iubim România” este persoană juridică de drept public şi urmăreşte numai obiective politice. Activitatea sa se desfăşoară atât pe întreg teritoriul României, în conformitate cu normele Constituţiei, ale Legii partidelor politice nr. 14/2003 şi ale prevederilor prezentului Statut cât şi în exteriorul graniţelor ţării, prin organizaţiile înfiinţate în baza cu dispoziţiile legale în vigoare.

CAPITOLUL II: SCOPURI ŞI PRINCIPII

Secţiunea 1
Scopurile şi principiile partidului

M.I.R. îşi asumă ca obiectiv principal reprezentarea valorilor fundamentale ale naţional-democraţiei pe scena politică românească, renaşterea idealurilor poporului printr-o politică smart bazată pe concordie şi justiţie socială, pe stoparea imediată a jafului asupra acestei ţări, pe recuperarea integrală a prejudiciilor şi aducerea în fata justiţiei a tuturor celor vinovaţi. Vrem să fim exponenţii dialogului/colaborării cu toate forţele politice democratice.

Mişcarea ”Iubim România” militează/apără drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, respectă/promovează dreptul la identitate culturală, lingvistică, religioasă şi etnică a cetăţenilor români aparţinând minorităţilor naţionale, în conformitate cu legislaţia internaţională.

 

Art. 3 Scopurile partidului sunt:
a) construirea/consolidarea unei societăţi bazată pe redarea demnităţii şi prosperităţii tuturor cetăţenilor români prin proiecte politice viabile, adaptate specificităţii acestui popor;

b) implicarea cu prioritate a tinerilor în procesul de restructurare a vieţii politice româneşti, în scopul formării unei noi elite politice;
c) suveranitatea și securitatea națională, integritatea și unitatea teritorială a României, ordine de drept și democrație constituțională;

d) respectarea, promovarea şi apărarea intereselor supreme ale poporului român, inclusiv cele ale minorităţilor etnice, în spiritul valorilor morale tradiţionale;

e) prezervarea şi stimularea sentimentului naţional, al tradiţiilor, a culturii şi a religiei strămoşeşti;
f) educarea cetăţenilor în spiritul democraţiei participative, pentru toate structurile societăţii civile;
g) consolidarea statului de drept prin acţiuni şi strategii de promovare a măsurilor/reformelor juridice, instituţionale şi logistice necesare. Legea şi ordinea trebuie să fie pilonii indestructibili ai României;
h) promovarea capitalului autohton şi susţinerea, în condiţiile unei economii de piaţă liberă, a iniţiativelor particulare;
i) etalarea capabilităţilor/potenţialului României de a deveni un actor important în asigurarea păcii și stabilității la nivel regional și internațional;

j) asigurarea dreptului la liberă exprimare şi a libertăţii presei;

k) separaţia puterilor în stat şi pluralismul politic;

l) combaterea corupţiei, a crimei organizate şi a terorismului; garantarea siguranţei cetăţeanului;

m) promovarea şi impunerea pe scena politică internă a unor strategii şi programe de creare a oportunităţilor lucrative/ocupaţionale care să facă posibilă repatrierea susţinută a românilor din afara graniţelor ţării.

Art. 4 În conformitate cu programul său politic, Mişcarea ”Iubim România” se bazează pe următoarele principii:
a) respectarea şi garantarea drepturilor fundamentale ale omului;
b) promovarea meritocraţiei şi sprijinirea elitelor în vederea implicării şi afirmării în viaţa politică;
c) garantarea şi apărarea proprietăţii private, dezvoltarea şi consolidarea clasei de mijloc, în condiţiile unei economii bazate pe iniţiativa privată;
d) garantarea securităţii sociale a cetăţenilor.

CAPITOLUL III: MEMBRI

Secţiunea 1
Dobândirea calităţii de membru

Art. 5 Poate deveni membru al partidului orice cetăţean român care a împlinit vârsta de 18 ani, indiferent de originea sa etnică, de rasă, sex sau confesiune religioasă, dacă îndeplineşte următoarele condiţii:
a) să nu îi fi fost interzisă înscrierea în partide politice prin dispoziţii legale;
b) recunoaşte şi respectă Statutul, Programul Politic, Codul Etic şi celelalte documente ale partidului;
c) să nu îi fi fost suspendate drepturile cetăţeneşti printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă;
d) să nu fi fost o persoană publică compromisă.

e) dacă NU i s-a stabilit, printr-o hotărâre (document oficial), calitatea de lucrător, colaborator sau asimilat colaborator al Securităţii în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

f) să nu fi deţinut funcţii de conducere în alte partide deoarece suntem total împotriva traseismului politic.

Art. 6  

(1) Dobândirea calităţii de membru al partidului se face prin completarea unei adeziuni/cereri scrise, însoţită de un curriculum vitae/scrisoare de intenţie, adresată preşedintelui organizaţiei de bază în raza căruia îşi are domiciliul/reşedinţa şi de o recomandare din partea unui membru activ al M.I.R. cu cotizaţia la zi. În termen de 15 zile, Biroul Permanent al organizaţiei locale va decide asupra cererii şi va comunica răspunsul solicitantului, decizia fiind definitivă.
Un membru nu poate face parte decât dintr-o singură organizaţie a partidului.

(2) Cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot deveni membri ai Mişcării ”Iubim România”, în condiţiile stabilite prin Statutul partidului şi cu respectarea legislaţiei statului în care trăiesc.

(3) În condiţiile prevăzute de regulament pentru merite deosebite/pentru contribuţia de excepţie adusă în beneficiul Mişcării, membrii M.I.R. pot dobândi calitatea de membru de onoare.

Secţiunea 2
Pierderea calităţii de membru

Art. 7

(1) Calitatea de membru al partidului se pierde prin:
a) deces;
b) demisie. Demisia se face în scris, sub semnătură, şi se adresează preşedintelui organizaţiei locale din care face parte demisionarul. Membrii partidului au dreptul să demisioneze în orice
moment, cu efect imediat. Pentru persoanele care ocupă funcţii de conducere în structura partidului, cererea de demisie se depune şi la organul de conducere ierarhic superior.

Înscrierea într-un alt partid politic se consideră demisie de drept din M.I.R., fiind urmată de scoaterea din evidenţă.
c) excludere;
d) interzicerea drepturilor politice sau cetăţeneşti;
e) pierderea cetăţeniei române;

f)  neplata cotizaţiei sau a contribuţiilor stabilite pentru o perioadă mai mare de 3 luni.

(2) Membrii M.I.R. se pot autosuspenda din calitatea de membru al partidului în cazul ocupării unei funcţii publice incompatibile cu calitatea de membru al unui partid politic conform legii şi numai pe durata îndeplinirii acesteia.

(3) După perioada de autosuspendare, redobândirea calităţii de membru se face în termen de 30 de zile, având la bază decizia de validare a B.P.L. pe baza unei cereri adresate preşedintelui organizaţiei locale din care solicitantul face parte.

(4) Transferul unui membru de partid de la o organizaţie la alta se face pe baza unei cereri motivate, aprobată de către conducerea organizaţiei din care face parte, cât şi a celei care solicită transferul.

 

Secţiunea 3
Drepturile şi obligaţiile membrilor partidului

Art. 8 Membrii Partidului Mişcarea ”Iubim România” au următoarele drepturi:
a) să participe la activităţile politice ale partidului;
b) să aleagă şi să fie aleşi în organismele de conducere locale şi centrale;
c) să fie informaţi cu privire la activitatea organizaţiilor din care fac parte şi cu privire la hotărârile organismelor de conducere locale şi centrale;
d) în cazul anumitor incompatibilităţi, sau când consideră necesar, se pot autosuspenda din funcţia de membru fără ca prin aceasta să depăşească o perioadă mai mare de 6 luni consecutiv;
e) să-şi exprime în mod liber opiniile şi să aibă iniţiative politice care să fie dezbătute în structurile partidului.

Art. 9 Membrii partidului au următoarele obligaţii:
a) să cunoască şi să respecte Constituţia, legile ţării, prevederile Statutului şi a celorlalte documente programatice ale Mişcării;
b) să cunoască programul partidului şi să participe la înfăptuirea lui;
c) să nu săvârşească abateri grave de la disciplina sau etica partidului;

d) să respecte caracterul confidenţial al documentelor, informaţiilor şi activităţilor partidului;
e) să contribuie la realizarea bunei imagini a partidului şi să protejeze această imagine.

f) să plătească la timp cotizaţiile stabilite de forurile competente;

Secţiunea 4
Sancţiuni. Aplicarea sancţiunilor

Art. 10 Încălcarea drepturilor şi a obligaţiilor menţionate atrage sancţionarea celor vinovaţi.
Sancţiunile ce pot fi aplicate sunt următoarele:
a) avertismentul scris;
b) mustrarea;
c) suspendarea din funcţia pe care o deţine în cadrul organizaţiei;
d) demiterea din funcţia pe care o deţine în cadrul organizaţiei;
e) suspendarea calităţii de membru al partidului;
f) excluderea din cadrul partidului.

Art. 11 Aplicarea sancţiunilor:
a) sancţiunile se propun de către Biroul Permanent Local şi se hotărăsc de către Biroul Permanent ierarhic superior;
b) în privinţa membrilor care îndeplinesc funcţii de conducere ale partidului la nivel judeţean, sau în administraţia publică locală, sancţiunile se propun de Biroul Permanent Judeţean şi se decid de Biroul Permanent Central;
c) în privinţa membrilor care îndeplinesc funcţii de conducere la nivel naţional, aleşi de Congres, al celor ce îndeplinesc funcţii în administraţia publică centrală, sancţiunile se propun de către Biroul Permanent Central şi se decid de către Preşedintele partidului;
d) în cazuri de urgenţă/speciale Preşedintele partidului poate sancţiona cu demiterea din funcţie pe oricare dintre membrii partidului prevăzuţi la art.11, pct. a, b, c, urmând ca sancţiunea să fie supusă ratificării forului competent;
e) organele desemnate să aplice sancţiuni se pot sesiza şi din oficiu.

f) În cazul în care o organizaţie a Mişcării ”Iubim România” încalcă prevederile Statutului şi Programul Partidului, aducînd prejudicii grave imaginii, activităţii şi unităţii acestuia, Biroul Permanent Naţional poate hotărî dizolvarea organizaţiei de partid respective. Decizia de dizolvare se adoptă, prin vot secret, de către Biroul Permanent Naţional al partidului, cu 2/3 din numărul membrilor săi.

Art. 12 Cei sancţionaţi se pot adresa Consiliului de Integritate de la nivel judeţean, printr-o contestaţie scrisă, în termen de 7 zile de la data luării la cunoştinţă a sancţiunii. Împotriva deciziei se poate face contestaţie la Consiliului de Integritate de la nivel naţional în termen de 3 zile de la comunicarea deciziei luate de Consiliului de Integritate de la nivel judeţean. Decizia luată de Consiliului de Integritate de la nivel naţional este definitivă şi irevocabilă.

CAPITOLUL IV: STRUCTURA

Secţiunea 1
Structura organizatorică, principii de organizare

Art. 13 Partidul Mişcarea ”Iubim România” este organizat şi funcţionează la nivel naţional, judeţean şi local:
a) la nivel naţional M.I.R. funcţionează în conformitate cu Legea nr.14/2003 (art. 18 şi 19);
b) structurile teritoriale ale M.I.R. sunt organizate pe circumscripţii electorale aşa cum prevede Legea pentru alegerea autoritaţilor publice locale;
c) la nivel judeţean se constituie filiala judeţeană din minim 1000 de membri şi cel puţin 2/3 din organizaţiile locale constituite pe circumscripţii electorale, din totalul unităţilor administrativ teritoriale de pe raza judeţului;
d) prin organizaţie locală se înţelege organizaţia comunală, orăşenească, municipală, filială de sector;
e) organizaţiile locale pot fi structurate după caz pe organizaţii de cartier şi organizaţii de secţii de votare, astfel:
– minim 10 membri pentru organizaţia secţiei de votare;
– minim 25 de membri pentru organizaţia comunală;
– minim 50 de membri pentru organizaţia orăşenească;
– minim 100 de membri pentru organizaţia municipală;
– minim 200 de membri pentru organizaţia filială de sector şi municipală, reşedinţă de judeţ.

f) Filialele judeţene, municipale, orăşeneşti, precum şi organizaţiile de bază ale M.I.R. se subordonează forurilor de conducere ierarhic superioare şi au autonomie în organizarea şi desfăşurarea activităţilor politice, în conformitate cuprevederile Statutului şi ale hotărârilor forurilor naţionale de conducere a partidului.

CAPITOLUL V: ORGANIZAREA

Secţiunea 1
Organele de conducere la nivel local

Art. 14 La nivel local Mişcarea ”Iubim România” are următoarele organe de conducere:
a) Adunarea Generală;
b) Biroul Permanent.

 

 

Secţiunea 2
Adunarea Generală/ Biroul Permanent al Organizaţiei

Art. 15 Adunarea Generală este compusă din toţi membrii organizaţiei locale care se întrunesc o dată pe an şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea Biroului Permanent, sau la cererea unei treimi din numărul membrilor organizaţiei.
La organizaţiile filialelor de sector, municipiilor şi oraşelor, Adunarea Generală cuprinde toţi preşedinţii organizaţiilor de secţie de votare plus un număr de membri aleşi în funcţie de norma de reprezentare.

Art. 16 Adunarea Generală a membrilor organizaţiei locale are următoarele atribuţii:
a) alege membrii Biroului Permanent, pe o perioadă de 4 ani;
b) aprobă candidaturile pentru alegerile locale şi le supune avizării Biroului Permanent Judeţean;
c) alege prin vot secret delegaţii pentru Consiliul Judeţean al filialei sau, după caz, delegaţii pentru Adunarea Generală la organizaţiile filialelor de sector, municipiu, oraş;
d) dezbate raportul de activitate al Biroului Permanent şi al aleşilor locali.

Art. 17 Biroul Permanent al Organizaţiei este format din 7-15 membri cu structură minimă:
a) preşedinte;
b) prim-vicepreşedinte;
c) vicepreşedinte;
d) membri;
e) secretar.

Art. 18 Biroul Permanent are următoarele atribuţii:
a) asigură conducerea organizaţiei;
b) prezintă Adunării Generale raportul anual de activitate şi raportul financiar;
c) organizează desfăşurarea campaniei electorale în zona sa de activitate;
d) întocmeşte evidenţa membrilor organizaţiei;
e) propune candidaţii pentru alegerile locale şi îi supune aprobării Adunării Generale;
f) promovează pe plan local imaginea partidului;
g) aprobă cererile de înscriere în organizaţie;
h) aduce la îndeplinire hotărârile Biroului Permanent al filialei şi ale organismelor de conducere la nivel naţional.

Secţiunea 3
Preşedintele Organizaţiei

Art. 19 Preşedintele Organizaţiei are următoarele atribuţii:
a) convoacă şi prezidează şedinţele Biroului Permanent al organizaţiei;
b) stabileşte atribuţiile prim-vicepreşedinţilor, vicepreşedinţilor şi celorlalţi membri ai Biroului Permanent;
c) participă la şedinţele Consiliului Judeţean al filialei pe care îl informează cu privire la activitatea sau la evenimentele petrecute în organizaţia pe care o conduce;
d) reprezintă organizaţia în relaţiile oficiale cu terţii la nivel local.

 

 

Secţiunea 4
Organizarea la nivel judeţean

Art. 20 Organizarea la nivel judeţean:
Toate organizaţiile judeţene înfiinţate conform art. 13 şi ale Municipiului Bucureşti se constituie în filiale judeţene ale partidului. Organele de conducere ale partidului la nivel de filială sunt:
a) Consiliul Judeţean;
b) Biroul Permanent Judeţean.

Secţiunea 5
Consiliul Judeţean al filialei

Art. 21 Consiliul Judeţean al filialei este constituit din:
a) preşedinţii organizaţiilor locale subordonate;
b) membrii Biroului Permanent Judeţean;
c) delegaţii organizaţiilor locale, stabiliţi conform unei norme de reprezentare, hotărâtă de Biroul Permanent Judeţean, în funcţie de numărul membrilor organizaţiilor locale subordonate, aflaţi în evidenţa sa.

Art. 22 Consiliul Judeţean al filialei se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori este nevoie, la convocarea Biroului Permanent Judeţean, sau la cererea a 1/3 din numărul preşedinţilor organizaţiilor locale.

Art. 23 Consiliul Judeţean al filialei are următoarele atribuţii:
a) alege preşedintele, prim-vicepreşedinţii, vicepreşedinţii şi secretarul Biroului Permanent Judeţean, membrii Consiliului de Integritate Judeţene pentru o perioadă de 4 ani;
b) stabileşte strategia desfăşurării campaniei electorale, validează listele de candidaţi la alegerile pentru consilieri judeţeni, la nivelul judeţului;
c) dezbate şi hotărăşte asupra raportului de activitate prezentat de Biroul Permanent Judeţean;
d) alege, prin vot secret, delegaţii la Congresul partidului, în funcţie de norma de reprezentare stabilită de Consiliul Naţional;
e) promovează şi pune în aplicare măsurile pentru realizarea Programului şi strategiei partidului.

Secţiunea 6
Biroul Permanent Judeţean

Art. 24 Biroul Permanent Judeţean este format din 9-25 de membri, structura sa minimă fiind:
a) preşedinte;
b) 2 prim-vicepreşedinţi;
c) 5 vicepreşedinţi;
d) 1 secretar.

Art. 25 Biroul Permanent Judeţean se întruneşte săptămânal şi ori de câte ori este nevoie, la cererea preşedintelui, sau a unei treimi din numărul membrilor săi.

Art. 26 Biroul Permanent Judeţean are următoarele atribuţii:
a) asigură conducerea curentă a filialei;
b) aduce la îndeplinire hotărârile Biroului Permanent Central;
c) înfiinţează noi organizaţii;
d) aduce la cunoştinţa conducerii centrale a partidului evenimentele importante petrecute în filială;
e) numeşte, până la alegeri, preşedinţii organizaţiilor locale;
f) sancţionează membrii partidului din filială conform art. 11, lit. b;
g) hotărăşte asupra normei de reprezentare a delegaţilor organizaţiei locale la Consiliul Judeţean al filialei, precum şi a delegaţilor la Adunarea Generală a organizaţiei locale, orăşeneşti, municipale şi de sector;
h) întocmeşte listele cu propuneri de candidaţi pentru alegerile parlamentare, pe care le supune aprobării Preşedintelui partidului;
i) avizează listele de candidaţi pentru Alegerile Locale.

Secţiunea 7
Preşedintele filialei

Art. 27 Preşedintele filialei are următoarele atribuţii:
a) convoacă şi prezidează şedinţele Biroului Permanent;
b) reprezintă filiala în relaţiile oficiale la nivel local;
c) participă la şedinţele Consiliului Naţional, pe care îl informează cu privire la activitatea filialei şi la evenimentele petrecute în zona sa de activitate;
d) stabileşte atribuţiile celorlalţi membri ai Biroului Permanent Judeţean.

Secţiunea 8
Organismele de conducere ale Mişcării ”Iubim România” la nivel naţional

Art. 28 Organismele de conducere ale M.I.R. la nivel naţional sunt:
a) Congresul;
b) Consiliul Naţional;
c) Biroul Permanent Central.

Secţiunea 9
Congresul

Art. 29 Congresul este forul suprem de conducere şi decizie, la nivel naţional, care se compune din:
a) delegaţii aleşi de organizaţiile judeţene teritoriale, în funcţie de numărul de membri, în conformitate cu dispoziţiile Legii partidelor politice nr. 14/2003 şi ale Statutului Mişcării ”Iubim România” cu privire la norma de reprezentare a delegaţilor;
b) membrii Consiliului Naţional, parlamentarii şi demnitarii partidului.

Art. 30 Congresul se întruneşte o dată la patru ani şi ori de câte ori este nevoie în şedinţă extraordinară.

Art. 31 Convocarea forului de conducere al partidului se face la propunerea Preşedintelui partidului, de către Consiliul Naţional care stabileşte data, locul, ordinea de zi, numărul şi norma de reprezentare a delegaţilor membrilor filialelor judeţene şi ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Pentru Congresul ordinar, convocarea se face cu cel putin 30 de zile înainte, iar pentru Congresul extraordinar, cu cel putin 15 zile înainte de data fixată pentru desfăşurarea Congresului.

Art. 32 Congresul este legal constituit dacă sunt prezenţi cel puţin două treimi din numărul membrilor care îl compun.

Art. 33 După aprobarea ordinei de zi şi prezentarea raportului Biroului Permanent Central de către Preşedintele partidului, Congresul va continua cu dezbateri asupra punctelor de pe ordinea de zi.

Art. 34 Secretarii vor întocmi procesele-verbale de dezbateri şi hotărâri, care devin documentele oficiale ale Congresului.

Art. 35 Hotărârile Congresului sunt obligatorii pentru toate organismele de conducere şi pentru toţi membrii Partidului Mişcarea ”Iubim România”.

Art. 36 Congresul partidului are următoarele atribuţii:
a) dezbate şi se pronunţă asupra raportului de activitate prezentat de Biroul Permanent Central;
b) adoptă programul partidului şi fixează poziţia, direcţiile de acţiune şi strategia acestuia în rezolvarea problemelor majore;
c) adoptă Statutul partidului şi programul politic;
d) alege Preşedintele partidului;
e) alege membrii Biroului Permanent Central, din lista de candidaţi propusă de către Preşedintele partidului;
f) alege membrii Consiliului Naţional de Integritate şi Comisia de Cenzori;
g) hotărăşte asupra raportului Comisiei de Cenzori;
h) hotărăşte asupra modului de reorganizare a partidului, prin comasare sau divizare;
i) hotărăşte asupra autodizolvării partidului cu votul a 4/5 din numărul delegaţilor;
j) alege membrii Consiliului Naţional, alţii decât cei care sunt membri de drept datorită funcţiilor de conducere îndeplinite;

Art. 37 Congresul este singurul organ abilitat al partidului în măsură să decidă modificarea Statutului sau a denumirii Mişcării ”Iubim România”

Sectiunea 10
Consiliul Naţional

Art. 38 Consiliul Naţional se compune din:
a) membrii Biroului Permanent Central;
b) preşedinţii filialelor judeţene şi a sectoarelor municipiului Bucureşti;
c) preşedintele Consiliului de Integritate;
d) preşedintele Comisiei de Cenzori;
e) preşedinta organizaţiilor de femei;
f) alţi membri aleşi de Congres;
g) preşedintele organizaţiilor studenţeşti.
h) secretarul general;
Parlamentarii şi membrii Guvernului, care aparţin partidului, pot participa la lucrările Consiliului Naţional, având calitatea de invitaţi.

Art. 39 Consiliul Naţional se întruneşte ori de câte ori este nevoie, la convocarea Preşedintelui partidului.
Art. 40 Consiliul Naţional are următoarele atribuţii:
a) dezbate şi hotărăşte asupra strategiei partidului propusă de Biroul Permanent;
b) aprobă modificarea programului politic al partidului;
c) alege membrii Biroului Permanent Central, preşedintele executiv, membrii Consiliului Naţional de Integritate şi membrii Comisiei Naţionale de Cenzori, propuşi de către Preşedintele partidului, în caz de completare sau vacantare a acestor funcţii până la convocarea Congresului;
d) aprobă alianţele sau comasările cu alte partide numai în cazul în care partidul nu îşi pierde personalitatea juridică;
e) convoacă şi stabileşte data, locul şi ordinea de zi a Congresului, precum şi norma de reprezentare a delegaţilor membrilor filialelor judeţene;
f) stabileşte resursele campaniei electorale, strategia precum şi programul electoral;
g) elaborează, dezbate şi aprobă programele de acţiune;
h) aprobă înfiinţarea unor structuri organizatorice la nivel naţional şi regulamentele de organizare şi funcţionare ale acestora, elaborate de Biroul Permanent Central.

Art. 41 În perioada dintre Congrese, Preşedintele partidului poate modifica Statutul, urmând ca modificările să fie aprobate de către Consiliul Naţional.

Secţiunea 11
Biroul Permanent Central

Art. 42 Biroul Permanent Central se compune din minim 7 membri, având următoarea structură:
a) Preşedinte;
b) Preşedinte executiv;
c) Prim-vicepreşedinţi;
d) Vicepreşedinţi.

Art. 43 Biroul Permanent Central se întruneşte ori de câte ori este nevoie, la convocarea Preşedintelui partidului.

Art. 44 Atribuţii:
a) exercită conducerea operativă a partidului între şedinţele Consiliului Naţional, fiind structura permanentă executivă, la nivelul conducerii pe plan naţional;
b) aduce la îndeplinire hotărârile Congresului;
c) acţionează la evenimentele şi problemele social-politice curente;
d) propune forurilor competente aplicarea de sancţiuni împotriva membrilor care deţin funcţii de conducere în partid;
e) coordonează şi controlează activitatea structurilor partidului;
f) înfiinţează departamente şi comisii, numeşte şefii acestora;
g) elaborează regulamentele interne ale partidului;
h) rezolvă problemele curente;
i) stabileşte candidatul la funcţia de Preşedinte al României şi la funcţia de Primar General al Capitalei.

Art. 45 Toate deciziile Biroului Permanent Central se iau cu votul a cel putin 50 % + 1 din numărul membrilor săi.

Secţiunea 12
Preşedintele Partidului

Art. 46 Preşedintele partidului are următoarele atribuţii:
a) reprezintă partidul în relaţiile cu autorităţile publice, precum şi cu celelalte persoane fizice şi juridice române sau străine;
b) convoacă şi prezidează reuniunile Biroului Permanent Central şi Consiliului Naţional;
c) prezidează reuniunile Congresului şi orice comisie sau delegaţie de negociere;
d) aprobă listele definitive de candidaţi pentru alegerile generale parlamentare;
e) numeşte membrii Biroului Permanent Central până la validarea lor de către Consiliul Naţional;
f) poate sancţiona orice membru cu demiterea din funcţie, până la convocarea forurilor competente să aplice această sancţiune;
g) numeşte preşedinţii filialelor judeţene până la alegeri, sau în caz de vacantare a acestor funcţii;
h) îndeplineşte atribuţiile Biroului Permanent Central în perioada cât acesta nu este convocat;
i) coordonează activitatea organizatorică la nivelul filialelor judeţene;
j) semnează toate contractele comerciale ale partidului cu terţii, sau deleagă această activitate altor persoane;
k) validează hotărârile Congresului, Consiliului Naţional şi Biroului Permanent Central, dacă sunt în conformitate cu Statutul M.I.R.;
l) gestionează şi administrează mijloacele materiale şi financiare ale partidului, numind, în acest sens, un trezorier;
m) semnează hotărârile Congresului, ale Consiliului Naţional şi ale Biroului Permanent Central.

n) Preşedintele Partidului este şi preşedintele Consiliului Naţional precum şi Biroului Permanent al M.I.R..

Secţiunea 13
Preşedintele executiv

Art. 47 Preşedintele executiv are următoarele atribuţii:
a) reprezintă partidul în relaţiile oficiale în conformitate cu mandatul stabilit de Biroul Permanent Central;
b) coordonează activitatea de organizare a alegerilor locale, generale şi prezidenţiale;
c) coordonează activitatea departamentelor înfiinţate de Biroul Permanent Central.

Secţiunea 14
Prim-vicepreşedinţii şi vicepreşedinţii

Art. 48 Prim-vicepreşedinţii au atribuţii specifice privind coordonarea activităţii politice şi organizatorice la nivelul filialelor judeţene.
Vicepreşedinţii vor avea responsabilităţi concrete de coordonare a activităţii unuia sau a mai multor departamente.
Atribuţiile concrete ale prim-vicepreşedinţilor şi vicepreşedinţilor se stabilesc de către Preşedintele partidului.

Secţiunea 15
Secretariatul tehnic

Art. 49 Secretariatul tehnic se constituie de către Biroul Permanent Central, prin regulamentul de organizare al acestuia.
Membrii secretariatului tehnic au caracter profesional şi nu pot face parte din nici o structură de conducere a partidului.
Secretariatul tehnic este condus de către un secretar general desemnat de Preşedintele partidului.

Secţiunea 16
Secretarul General

Art. 50 Secretarul general îndeplineşte următoarele atribuţii:
a) coordonează activitatea secretariatului tehnic şi a secretariatelor filialelor judeţene;
b) aduce la îndeplinire hotărârile Biroului Permanent Central;
c) alte atribuţii stabilite prin regulamentul de organizare al secretariatului general;
d) întocmeşte procesele-verbale de la lucrările Congresului, Consiliului Naţional şi Biroului Permanent Central;
e) ratifică încadrarea sau eliberarea din funcţie a personalului salariat.
 

Art. 51 Municipiul Bucureşti are regimul juridic al unei filiale judeţene, activitatea sectoarelor fiind reglementată prin regulamentul de funcţionare şi organizare a organizaţiilor Municipiului Bucureşti.

Secţiunea 18
Consiliul Naţional de Integritate

Art. 52 Comisia de arbitraj poartă denumirea Consiliul Naţional de Integritate şi funcţionează în cadrul partidului ca organ de jurisdicţie, pe baza propriului regulament, aprobat de Consiliul Naţional, care vizează şi activitatea Consiliilor de Integritate de la nivelul filialelor.
Consiliul Naţional de Integritate are un preşedinte şi 2 vicepreşedinţi, persoane recunoscute pentru autoritatea lor morală.
Membrii Consiliul Naţional de Integritate se aleg pe o perioadă de 4 ani şi nu pot face parte din Biroul Permanent al partidului, din Consiliul Municipiului Bucureşti, precum şi dintre demnitarii în funcţie ai partidului. Membrii Consiliilor de Integritate constituite nivelul filialelor nu pot face parte din Birourile Permanente ale organizaţiilor, sau din cel al filialei.
În calitate de organ de jurisdicţie, Consiliul de Integritate soluţionează litigii legate de:
a) diferendele dintre membrii partidului;
b) diferendele dintre membrii partidului şi conducerile organizaţiilor partidului.

Sectiunea 19
Comisia Naţională de Cenzori

Art. 53 Comisia Naţională de Cenzori este organul de control financiar la nivel central.
Comisia Naţională de Cenzori este formată din minimum 3 membri, care nu îndeplinesc funcţii de conducere în cadrul partidului.
Comisia Naţională de Cenzori funcţionează pe baza propriului regulament aprobat de Consiliul Naţional şi are următoarele atribuţii:
a) verifică periodic modul de utilizare a fondurilor;
b) propune Biroului Permanent Central al partidului modalităţi de îmbunătăţire a activităţii financiar contabile;
c) propune Biroului Permanent al partidului aplicarea de sancţiuni persoanelor vinovate de nerespectarea disciplinei financiar-contabile;
d) prezintă Congresului raportul său.
Comisia Naţională de Cenzori se întruneşte ori de câte ori este necesar, la solicitarea organelor de conducere ale partidului.

Secţiunea 20
Procedura de alegere a organismelor de conducere ale M.I.R.

Art. 54

1. Alegerea membrilor partidului în forurile de conducere, la toate nivelurile şi structurile organizatorice, se face cu respectarea criteriului de vechime în M.I.R. şi cu prevederile documentelor interne.
2. Toate funcţiile de conducere, atât la nivel local, cât şi la nivel central, se aleg prin vot secret. Sunt declaraţi aleşi candidaţii care întrunesc cel puţin 50% +1 din voturile delegaţilor cu drept de vot prezenţi.
3. Toate adunările organelor de conducere sunt statutare, dacă la ele participă cel puţin 2/3 din numărul membrilor săi, iar deciziile se iau cu votul a cel puţin  2/3 din numărul membrilor prezenţi, cu excepţiile prevăzute de prezentul Statut.

Art. 55 Candidaţii la funcţiile de conducere din cadrul partidului trebuie să-şi depună cererea de candidatură în scris, însoţită de un curriculum vitae, cu 2 zile înaintea zilei alegerilor. Preşedintele partidului propune apoi lista cu candidaţii pentru funcţiile de membru în Biroul Permanent Central spre aprobare Congresului.

Art. 56 Pentru îndeplinirea scopurilor şi obiectivelor sale, Mişcarea ”Iubim România<